|

Sediu nou pentru Composesoratul Grăniceresc Cugir, de anul viitor. Investiţie de 490.000 de lei

Asociația Composesoratului Grăniceresc Cugir va avea un sediu nou-nouț.  În ședința Adunării Generale a membrilor, care a avut loc în 25 noiembrie, s-a hotărât ca, începând cu anul viitor, să fie amenajat un alt sediu. S-au alocat banii necesari pentru ridicarea construcției, iar conducerea asociației speră ca imobilul să fie gata tot anul viitor.  

Asociația Composesoratului Grăniceresc Cugir are 142 de membri și este condusă de un consiliu administrativ format din cinci membri, condus de Emil Muntean. Actualul sediu al asociației se află la etajul trei din clădirea Parcului Industrial Cugir. Potrivit conducerii, în cadrul ședinței din 25 noiembrie, la care au fost prezenți toți membrii asociației, s-a alocat suma de 490.000 de lei pentru ridicarea construcției ce va servi noului sediu. Din această sumă, pentru cumpărarea terenului au fost alocați 60.000 de lei, pentru proiectul tehnic 15.000 lei, taxe și avize în construcții 15.000 lei, inspecția în construcții 35.000 lei, dirigenție de șantier 15.000 lei, iar pentru construcția propriu-zisă 350.000 lei. Sediul va fi amplasat lângă vechea clădire a Poștei Române.

Despre Composesoratul grăniceresc Cugir

Composesoratul grăniceresc a fost înfiinţat la Cugir după ce împărăteasa Maria Tereza a decis să recompenseze soldaţii care au luptat pentru apărarea graniţei înfiinţate de austro-ungari împotriva atacurilor străine.

„Regimentele grănicereşti înfiinţate de austrieci au constituit mijloace de apărare împotriva atacurilor străine, îndeosebi turci, împotriva nobilimii în caz de nesupunere, dar, în acelaşi timp, şi pentru răspândirea Unirii cu biserica Romei. Ele au reprezentat, după spusele lui N. Iorga, importante focare de cultură şi civilizaţie ale românilor.

Între 1762-1765 sunt înfiinţate două regimente de graniţă româneşti, la Năsăud şi din Haţeg până în Ţara Bârsei şi trei regimente secuieşti la care se adaugă alte două regimente în Banat (1764-1768), unul româno-iliric şi altul german-bănăţean.

Regimentul I grăniceresc (Orlat) avea în componenţă şi compania IV cu sediul la Cugir (Cugir, Baslea, Hanna). La 20 mai 1777, generalul de brigadă Christian Roll şi comisarul de război Gh. Obst realizează pe 74 de foi de hârtie un recensământ al grănicerilor din Cugir cunoscut sub numele de Musterung Liste. Fiecare regiment avea pământurile lui şi o avere pe care o administra în comun. Aceasta se numea composesorat (proprietăţi administrate împreună de persoane desemnate în urma votului majorităţii, fiecare membru păstrându-şi dreptul de proprietate asupra terenurilor).

Familiile grănicereşti aveau o proprietate care nu se putea împărţi între urmaşi, rămânând ca indivizibilă. Cheltuielile de administraţie se acopereau din Fondul de provente, iar la unele regimente din Fondul de montură din care se ajutau grănicerii la procurarea îmbrăcămintei”, a explicat preşedintele Asociaţiei Composesoratului Grăniceresc Cugir, Emil Muntean.

Grănicerilor le-au fost împărţite egal mai multe terenuri drept recompensă pentru fidelitatea lor: „La 18 februarie 1851, prin ordinul comandei militare Sibiu se desfiinţează graniţa militară, cele 5 regimente grănicereşti se transformă în regimente de linie. Din 6 septembrie 1862, prin decret imperial (Erkentniss) se precizează dreptul de servitute (păşunat şi lemnărit) care aparţine numai fostelor familii grănicereşti. Hotărârile comunei Cugir nr. 196/1880 arată că se bucură de acest drept: fostele familii grănicereşti, descendenţii acestora de sex bărbătesc majori sau capi de familie, văduvele lor, minorii de sex bărbătesc când vor deveni majori. Străinii nu aveau drept de servitute, dar mărginenii – da, pentru 500 florini plătibili pentru totdeauna”, mai precizează Emil Muntean.

În perioada comunismului aceste terenuri au ajuns în proprietatea statului, fiind recuperate după revoluţie: „După desfiinţarea graniţei militare, Composesoratul Grăniceresc Cugir a continuat să fiinţeze (exceptat de expropriere prin Legea agrară din 1921- art.6 aliniat 2, alte prevederi art.12- 13 din aceeaşi lege). Odată cu naţionalizarea şi cooperatizarea, proprietăţile composesoratului au fost trecute în proprietate statului. După evenimentele din decembrie 1989, Composesoratul Grăniceresc Cugir a fost reînfiinţat, în anul 2000, beneficiind de prevederile Legii 169/1997 şi 1/2000, iar, ulterior, de OUG 102/2001, aprobată cu modificări prin Legea 400/2002 şi modificate prin Legea 247/2005 privind reconstituirea pe bază de documente.”

Cei care doresc să devină membri în această asociație trebuie să depună o cerere prin care să dovedească faptul că sunt urmașii unui moștenitor de drept, al unui vechi membru composesor. Cei care fac parte din această asociație beneficiază de 6 metri cubi de lemne anual.

URL scurt: http://cugir.alba24.ro/?p=146870



Publicat de pe 6 Dec 2012. Publicat in EVENIMENT, SOCIAL. Poti urmari orice raspuns la acest articol prin RSS 2.0.

Un comentariu pentru “Sediu nou pentru Composesoratul Grăniceresc Cugir, de anul viitor. Investiţie de 490.000 de lei”

Lasa un raspuns

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

www.AutoPieseonline24.RO

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

 

Publicitate

Comentate recent

  • GigiKent: Cu acest prilej a fost eliminata inca din fașă marea evaziune. 20 de cutii de bere.
  • Nicu: vreau si eu unu
  • daniel: foarte fain ..cel mai frumos festival din istoria lumii,.Ploaia cugireana .concerte cu drogati ,bere cu apa...
  • taraban: un festival mai prost organizat ca ploaia cugireana. nu am vazut niciodata ..aceeasi prosti invitati de ani...
  • onea liviu: Mircea augustin Trifan