|

Planul local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, pe ordinea de zi a CL Cugir

Consilierii locali din Cugir votează vineri aprobarea Planului local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Sunt prevăzute reguli pe care fermierii trebuie să le respecte, potrivit deciziei Ministerului Agriculturii din iunie 2013.

Obligaţia aplicării măsurilor din planul local de acţiune revine tuturor fermierilor, persoane fizice sau juridice/grupuri de persoane fizice sau juridice, deţinători de exploataţii agricole (ferme comerciale, ferme familiale, gospodarii individuale) care desfăşoară activităţi de creşterea animalelor şi cultivarea terenurilor agricole, dar cuprinde şi obligaţii pentru autorităţile administraţiei publice locale.

Astfel, administraţia locală va asigura informarea fermierilor (proprietari/administratori ai exploataţiilor agricole) cu privire la Codul de bune practici agricole şi Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole şi pune la dispoziţia acestora orice mijloace de informare în acest scop. De asemenea, întocmeşte lista exploataţiilor agricole care deţin animale şi care utilizează îngrăşăminte organice în scopul producţiei agricole la nivelul localităţii şi calculează efectivul de animale în echivalent UVM şi presiunea exercitată de azotul provenit din îngrăşăminte organice la nivelul localităţii, pe exploataţii agricole, cu obligaţia revizuirii anuale a acestora, sub îndrumarea tehnică a OSPA

Potrivit evidenţelor aferente anului 2013, au fost utilizate 1580 hectare de teren arabil, cinci hectare de livezi, 4.490 hectare de păşuni, 1.400 hectare de fâneţe şi 50 hectare de vii. Terenurile agricole au fost cultivate cu grâu (78 ha), orzoaică (8 ha), porumb (658 ha), cartofi (60 ha), lucernă (77 ha), trifoi (3 ha), fructe (5 ha), legume (18 ha). Suprafaţa de teren intravilan a oraşului Cugir este de 908 hectare, din care 827 hectare teren agricol.

La capitolul privind amplasarea şi dimensionarea spaţiilor de depozitare a gunoiului de grajd (platforme comunale sau sisteme individuale) din planul de acţiune, se menţionează următoarele norme specifice:

a) NU se amplasează spaţii pentru depozitarea gunoiului de grajd: în zone cu risc de inundaţie; în zone cu apă freatică la mică adâncime (mai puţin de 2 m) – în zone cu precipitaţii excesive; în apropierea pădurilor, (amoniacul degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, în special pentru speciile răşinoase); la o distanţă mai mică de 50 m faţă de locuinţe şi resursele de apă potabilă (în cazul în care nu este posibilă respectarea acestei distanţe, se va amplasa la cel mai depărtat punct în aval de sursa de apă); la distanţă mai mare de 100 m faţă de zona de protecţie a cursului de apă

b) dimensiunea platformelor pentru stocarea gunoiului de grajd se stabileşte în funcţie de cantitatea de gunoi, calculată conform anexa 5, avand în vedere următoarele condiţii; grosime maximă depozitare de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare m3 de gunoi trebuie prevăzută o suprafaţă netă de 0,5-0,75 mp; suprafaţa totală pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie să fie de 1,5-2 ori mai mare decât suprafaţa netă.

Perioada de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale pe terenul agricol, pe tipuri de îngrăşăminte şi culturi, conform programului de acţiune, este 1 noiembrie – 15 martie.

La capitolul Aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale pe terenul agricol se prevăd următoarele restricţii:

a) pe terenuri în pantă: nu se aplică îngrăşăminte, în mod deosebit dejecţii lichide când sunt prognozate precipitaţii abundente; îngrăşămintele aplicate se încorporează în sol imediat după aplicare (maxim 24 ore), la adâncime mai mare (nu superficial); în funcţie de panta terenului utilizat ca arabil, se recomandă menţinerea culturilor de toamnă sau a culturilor acoperitoare pe suprafaţa de: minim 20% din suprafaţă, pe terenurile arabile cu pantă de 2-8%, minim 25% din suprafaţă, pe terenurile arabile cu pantă de 8-15%, peste 30% din suprafaţă, pe terenurile arabile cu pantă peste 15%; lucrările agricole se vor efectua conform tehnologiilor de utilizare a terenurilor în pantă (întoarcerea brazdei în amonte, efectuarea lucrarilor numai pe curbe de nivel etc.)

b) pe terenuri saturate cu apă, îngheţate, acoperite cu zăpadă: nu se aplică îngrăşăminte de natură animală; aplicarea îngrăşămintelor pe astfel de soluri se face numai când umiditatea este la nivelul capacităţii de câmp pentru apă (solul retine durabil apa, după ce umiditatea în exces a fost drenată); este interzisă depozitarea gunoiului în zonele inundabile; fertilizarea solurilor cultivate cu orez se face cu 2-3 zile înainte de inundare şi numai cu îngraşăminte cu azot aminacal sau amidic;

c) pe terenurile situate în vecinătatea cursurilor de apă sau a captărilor de apă potabilă, unde sunt instituite zone de protectie în scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere al apelor, conform art. 40 şi anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996 actualizată

d) pe terenuri cu pajişti permanente (păşuni, fâneţe): cantitatea maximă de azot care se poate aplica pe aceste terenuri este de 170 kg/ha/an sau în acord cu recomandările din studiul agrochimic; aplicarea îngrăşămintelor se face de regulă primăvara, în perioada permisă (chiar dacă unele specii pornesc în vegetaţie la temperaturi mai mici de 5 0C); aplicarea îngrăşămintelor se face după precipitaţii abundente, la 3-5 zile după coasă sau păşunat.

Aplicarea îngrăşămintelor cu AZOT

a) aplicarea îngrăşămintelor minerale cu AZOT şi a îngrăşămintelor organice solide, lichide sau semilichide (gunoi de grajd, compost, alte îngrăşăminte organice) pe terenul agricol (arabil, păşuni, fâneţe) se face conform recomandarilor din studiile agrochimice, având în vedere: doza recomandată, în acord cu starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive, cultura şi specificul acesteia, producţia planificată, tipul de sol şi caracteristicile acestuia; epoca optimă de aplicare, în acord cu cerinţele plantelor, perioada de semănat, perioadele de interdicţie; metoda de aplicare, în acord cu tipul de îngrăşământ, caracteristicele solului, utilizarea irigării etc.

b) pentru exploataţiile agricole care practică agricultura în sistem irigat şi care necesită cantităţi mai mari de azot decât limita maximă admisă – 170 kg/ha/an provenit din îngraşăminte organice şi minerale, este obligatorie întocmirea şi respectarea planului de fertilizare

c) exploataţiile agricole care nu deţin un plan de fertilizare, până la elaborarea acestuia, vor aplica îngrăşăminte organice şi minerale în doze maxime conform standardelor stabilite în tabelele de mai jos:

– pentru terenurile cu pante mai mici de 8% standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe teren sunt de 120 kgN/ha/an pentru grâu, 130 kgN/ha/an pentru porumb boabe, 100 kgN/ha/an pentru alte cereale, 100 kgN/ha/an pentru floarea soarelui, 140 kgN/ha/an pentru cartofi, 170 kgN/ha/an  pentru sfeclă de zahăr, 160 kgN/ha/an pentru legume şi 100 kgN/ha/an  pentru păşuni

– pentru terenurile cu pante mai mari sau egale cu 8% standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe teren sunt: 90 kgN/ha/an pentru grâu, 80 kgN/ha/an pentru porumb boabe, 80 kgN/ha/an pentru alte cereale, 80 kgN/ha/an pentru floarea soarelui, 90 kgN/ha/an pentru cartofi, 120 kgN/ha/an  pentru sfeclă de zahăr, 100 kgN/ha/an pentru legume şi 80 kgN/ha/an  pentru păşuni.

Este interzisă curăţarea utililajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în sursă de apă de suprafaţă sau în apropierea acestora.

În vederea limitării pierderilor de azot se recomandă şi următoarele măsuri: utilizarea unor culturi cu creştere rapidă, care consumă surplusul de azot în primăvară şi se utilizează ca îngrăşăminte verzi; introducerea în rotaţia culturilor a celei de-a doua cultură şi/sau culturi intercalate; amplasarea după culturi leguminoase a unor plante care valorifică mai bine azotul rămas în sol; evitarea menţinerii solului „ca ogor negru şi curat de resturi vegetale”, indiferent de perioada din an prin diverse masuri culturale (mulci vegetal, culturi de toamna, benzi înierbate pe terenurile în pantă, amplasarea oricăror culturi în scopul menţinerii solului acoperit cu vegetaţie); limitarea la strictul necesar a lucrărilor mecanice ale solului.

Documentele de evidenţă la nivel de localitate/exploataţie agricolă trebuie să cuprindă:

a) suprafaţa localităţii/exploataţiei;

b) registrul nutrienţilor la nivel de localitate/exploataţie;

c) presiunea manifestată de îngrăşămintele organice de origine animală la nivelul exploataţiei agricole calculată conform coeficientilor de excretie;

d) şeptelul localităţii/exploataţiei, pe specii şi categorii de producţie, identificarea şi înregistrarea acestuia, registrele de evidenţă a efectivelor, precum şi perioada de timp în care animalele sunt menţinute în fermă;

e) pentru fiecare teren cuprins în cadrul exploataţiei: tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot conţinută şi data aplicării; tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ organic aplicat pe teren (altul decât cel lăsat de animale însăşi) şi data aplicării; pentru fiecare tip de îngrăşământ organic aplicat, altul decât cel lăsat de animale însăşi, se va preciza natura acestuia (gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecţii lichide, dejecţii semifluide – păstoase, îngrăşăminte organice lichide, nămol de canalizare) şi în special animale de la care provine; tipul oricărei culturi, data la care a fost semănată şi data recoltării

f) standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe teren.

Păşunatul liber şi menţinerea animalelor pe păşune

În cazul păşunatului liber şi menţinerea animalelor (in ovinelor) pe păşune pe timpul noapţii, locul de înnoptare (târla) va avea suprafaţa de cca. 2 m2/pentru fiecare animal, iar timpul de staţionare a târlei pe acelaşi loc este de 4-5 nopţi.

Orice document de evidenţă a UAT/exploataţiei se păstrează obligatoriu pe o perioadă de 5 ani de la ultima înregistrare efectuată în document.

La sfârşitul anului agricol se va realiza bilanţul de azot la nivelul localităţii şi a exploataţiilor agricole ce fac obiectul planului de acţiune. Bilanţul azotului se va realiza împreună cu OSPA Alba pe baza datelor înregistrate la primărie şi exploataţii agricole.

Bilanţul azotului, definit ca diferenţa intre cantitatea de azot introdusa in sol sub forma de îngrăşăminte organice si cea extrasa din sol prin producţia principala si secundara a culturilor agricole, este conform anexei unitare de calcul pe care o deţine OSPA.

Calculul bilanţului de azot se efectuează la nivelul comunei/zonei critice/exploataţiei agricole.

Planul local de acţiune va fi actualizat anual sau ori de câte ori vor fi înregistrate modificări privind efectivele de animale, suprafeţele de teren pe care se va aplica gunoiul de grajd sau orice alte reziduri organice cu potenţial de fertilizant pe terenuri agricole, alte modificări care impun măsuri şi termene cuprinse în planul local de acţiune  pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

URL scurt: http://cugir.alba24.ro/?p=151804



Publicat de pe 17 Dec 2013. Publicat in ACTUALITATE, ADMINISTRATIE. Poti urmari orice raspuns la acest articol prin RSS 2.0.

Un comentariu pentru “Planul local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, pe ordinea de zi a CL Cugir”

  1. […] 8. Aprobarea Planului local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agric…; […]

Lasa un raspuns

Publicitate


Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

www.AutoPieseonline24.RO

Publicitate

Publicitate



Publicitate

Publicitate

 

Publicitate

Comentate recent

  • gajjy: in cugir toti copii sunt rockeri ,drogati .Doar trupe rock .muzica de bolunzi si dau boxelele alea la maxim de...
  • GigiKent: Cu acest prilej a fost eliminata inca din fașă marea evaziune. 20 de cutii de bere.
  • Nicu: vreau si eu unu
  • daniel: foarte fain ..cel mai frumos festival din istoria lumii,.Ploaia cugireana .concerte cu drogati ,bere cu apa...
  • taraban: un festival mai prost organizat ca ploaia cugireana. nu am vazut niciodata ..aceeasi prosti invitati de ani...